Cristi Predună – Haina pestriță

HAINA PESTRITA

VOCE: Cristi Preduna
VERSURI: Benone Burtescu
CHITARA CLASIC: Mihai Ghenea

Adu-ti aminte!
Biserica Adventista de ziua 7-a, Ramnicu Valcea – 03.10.2015

Haina pestriță

Tată, te frământă o taină,
Umbli toată ziua printre piei de iezi și de miei,
Nu cumva vrei să-mi faci o haină?…
Dacă e-așa,
Fă-mi-o să semene cu ale fraților mei,
Cum e a lui Aser sau a lui Gad,
Haină de păstor, de nomad…
Uite, roabele tale
Au trecut toată noaptea prin ițe
Niște fire pestrițe…
Tată, dacă vrei să-mi faci o mantă,
Fă-mi-o te rog, să semene cu a ta!
Știi ce-am visat?…
Că pe câmp, la secerat,
Snopii voștri de grâu
Se plecaseră în fața snopului meu ce sta în picioare…
Tată, m-auzi?… ce-i cu tine?…
Parcă ceva neînțeles te doare…
Și știi ce-am mai visat?…
Că soarele, luna și unsprezece stele…
De ce nu m-asculți, tată?…
Ce faci cu coșul acesta de nuiele,
Mă trimiți cu mâncare la frații mei la păsune?
De ce ai pus în el atâtea lucruri bune?…
Iată-mă, plec îndată, n-ai teamă, știu cărările.
Adu-mi cojocul tău cel vechi și încaltările…
Despre ei, despre turme îți voi aduce vești.
Tată, de ce taci?… îmi ascunzi ceva…
La ce te gândești?…
Te rog, nu-mi pune haina asta pestriță,
E prea de om bogat, de ne-am împărătesc,
Eu sunt încă un copil, trebuie să mai cresc;
Și pe urmă… n-o vezi? E pătată de sânge…
De ce ai tresărit tată?… cine plânge?…
Știi, pe drumul spre Efrata
I-am promis mamei, pe când murea,
Că o să fiu cuminte și-o să te-ascult…
Dă-mi haina pestrită, o să mă-mbrac cu ea
Dacă tu vrei și-ți place-așa de mult;
Să fie un legământ între noi
Că ți-o voi aduce curând înapoi.
Rămâi cu bine, tată,
Aș vrea să mă întorc mai repede ca niciodată…
Ah…. Ce singur sunt…
De ce-mi par frații mei așa departe?…
De ce așa departe-mi pare tata?…
Și drumul acesta,
Prea seamănă cu drumul mamei spre Efrata…
Și haina pestrița deși frumoasă, mi se pare un chin…
Ce-o fi făcând acum fratele meu Beniamin?…
L-am sărutat cand am plecat și l-am lăsat dormind…
Dar tata?… Tata ce-o mai fi gândind?…